©2011 by Buium Teodor
Muntele Ceahlău are o istorie demnă de invidiat: în anul 1716 a fost primul munte din Romania care a intrat în literatură, în anul 1809 primul munte urcat turistic, în anul 1840 apare la Iaşi primul ghid turistic pentru un munte, scris de către Aga Gh. Sasachi, iar in anul 1914 s-a înfiinţat Cabana Dochia care a determinat dezvoltarea drumeţiei în această zonă.
Muntele Ceahlău impresionează prin stâncile cu forme ciudate care de-a lungul vremii au dat naştere la numeroase legende. Transmise din bătrâni aceste legende alimentează imaginaţia turiştilor şi aura mistică din jurul muntelui. Ceahlăul ca „uriaş cu fruntea-n soare” işi aşteaptă calm turiştii care vor să admire pietrele cu forme ciudate şi să cunoscă legendele lor.
HARTA MUNTII CEAHLAU SI LACUL IZVORUL MUNTELUI
PARCUL NATIONAL CEAHLAU
Obiectivele Parcului National Ceahlau sunt:
- Conservarea patrimoniului natural, cultural si spiritual
- Desfasurarea de activitati turistice in concordanta cu obiectivul de conservare al patrimoniului si cu proiectele teritoriale de dezvoltare economica.
- Sustinerea activitatilor traditionale, silviculturii de calitate si activitati de dezvoltare cu mentinerea principiului dezvoltarii durabile
- Informarea publicului si comunitatilor locale despre avantajele economice, culturale si spirituale.
In aceste rezervaţii sunt protejate peste 1100 specii de flori din care cinci specii floristice au fost declarate monumente ale naturii: Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte.
Obiectivele Parcului National Ceahlau sunt:
- Conservarea patrimoniului natural, cultural si spiritual
- Desfasurarea de activitati turistice in concordanta cu obiectivul de conservare al patrimoniului si cu proiectele teritoriale de dezvoltare economica.
- Sustinerea activitatilor traditionale, silviculturii de calitate si activitati de dezvoltare cu mentinerea principiului dezvoltarii durabile
- Informarea publicului si comunitatilor locale despre avantajele economice, culturale si spirituale.
In aceste rezervaţii sunt protejate peste 1100 specii de flori din care cinci specii floristice au fost declarate monumente ale naturii: Floarea de colţ, Papucul doamnei, Ghintura galbenă, Sângele voinicului şi Bulbucii de munte.
CASCADA DURUITOAREASituata in Masivul Ceahlau, in punctul numit Duruitoarea aflat la o altitudine de 1.270 m, Cascada Duruitoarea este formata pe Paraul Rupturii care izvoraste din golul alpin si se varsa in Valea Schitului si apoi in Lacul Bicaz. Cascada Duruitoarea are o cadere impresionanta de apa de 25-30 m inaltime pe fiecare cadere de apa.
Una dintre cele mai vizitate atractii turistice din Parcul National Ceahlau, Cascada Duruitoarea este accesibila pe traseul cu cruce rosie care coboara de la cabana Dochia spre statiunea Durau, traseu cu o lungime de 7,5 km, diferenta de nivel de 950m, durata de parcurgere de 4h 30min – 5h si grad mediu de dificultate.
Datorita debitului de apa asigurat de Paraul Rupturii impreuna cu afluentii lui si datorita caderii apei de la o inaltime de aproximativ 100m, vuietul asurzitor produs de cascada se aude de la mare departare si poate de aici provine numele de Cascada Duruitoarea. Zgomotul este cel mai puternic pe vreme ploiasa, cand debitul paraului Rupturii este crescut.
La baza cascadei este construita o scara de lemn pe care se poate urca aproximativ 30m pana pe o platforma care fragmenteaza cascada in doua coloane diferite de apa.
In primul prag al cascadei apele paraului au sapat prin eroziune marmite fluviale, iar a doua portiune rasfira apa ca un evantai peste stinca, de la o inaltime de 5 m.
Pentru pasionatii de alpinism si nu numai, Cascada Duruitoarea este una dintre cele mai frumoase si mai zgomotoase creatii ale naturii.
Vârful Toaca (1904 m) este al doilea ca mărime din Masivul Ceahlau, după vârful Ocolasul Mare. Deși nu este punctul cel mai înalt din Munții Ceahlău, acest vârf reprezintă principala atracție din masiv datorită formei sale piramidale.
Statia meteo - Ceahlau
Platoul Ceahlaului
SATUL PETRU VODA VAZUT DE PE CEAHLAU
VIADUCT POIANA LARGULUI VAZUT DE PE CEAHLAU
LACUL IZVORUL MUNTELUI:Lacul de acumulare Izvorul Muntelui este cel mai lung din ţară având, după unele estimări 35 de kilometri lungime (volum de apă de 1,2 miliarde mc), cu numeroase golfuri formate în zonele unde râul primeste afluenti mai mari.
Adâncimea maxima a apei la baza barajului este de 90 de metri, iar pe malul lacului a fost construit si un mic port cu vaporase de croaziera ( zona Cristina, inclusiv cu un hotel plutitor) ce te plimba până la statia de cercetare ,,Stejarul " a Universitatii ,, Al. I Cuza" Iaşi, unde a fost dat în functiune acum câteva zeci de ani un minisubmarin de cercetare (LS-1), care însă a fost scos la pensie, tot aici se afla si o cunoscuta păstrăvărie.
Apele lacului au inundat o suprafata uriaşă ceea ce a necesitat strămutarea a nu mai putin de 20 de sate cu peste 18 000 de locuitori.
Lacul de acumulare se termina la viaductul de la Poiana Teiului, care trece peste Bistrita, spre Durău- Borsec la stânga si spre Vatra Dornei-Gura Haitii la dreapta.
Hidrocentrala care deserveste acest baraj este mult în aval, în comuna Stejaru, unde apa ce învârte turbinele vine pe sub munte printr-o serie de tuneluri de aducţiune, cu debit mare, tunelul principal măsurând 4,7 kilometri.
Cabana Fantanele (1220 m altitudine) este locul de popas cel mai apropiat de baza muntelui, la aproape o ora de urcus din Durau. (mai jos)
Cabana Dochia (1750 m altitudine) este statia terminus a celor mai multi turisti. Ea poate gazdui turisti in camere de 2, 5, 7, 12, 17 sau chiar mai multe persoane. Confortul este cel obisnuit pentru o cabana de munte, singurele camere care au toaleta proprie sunt cele de 2 persoane de la parter, in rest exista toaleta acceptabila pe palierul de la parter. Nu departe de cabana Dochia se afla si un mic camping pentru amatorii de cort care pot campa pe platoul de pe Piatra Lata. Cea mai confortabila solutie sunt hotelurile din Durau sau casele particulare din Izvoru Muntelui.
Lacul Izvorul Muntelui
Schitul "Schimbarea la Faţă" (mai sus) de pe Ceahlău este construit pe un loc interzis de lege, într-o rezervaţie naturală. De fapt, locul a fost ales şi de călugării din vechime. Cu zeci de ani în urmă, în aceşti munţi erau călugări care trăiau în peşterile goale de astăzi, asemenea acestor monarhi care pînă nu demult trăiau în bordeie. Nimeni nu ştia că aceşti pustnici locuiesc pe pămînt protejat de lege şi mulţi dintre cei ce îi întîlneau se minunau de sfinţenia lor. Datorită acestor pustnici au apărut mănăstirile din Neamţ, dovadă fiind şi documentele din lăcaşurile de cult, cît şi chiliile goale care mai sînt şi astăzi.
MASIVUL CEAHLAU - APUS
MASIVUL CEAHLAU - RASARIT
Muntele Ceahlău este o comoară a neamului românesc, iar turiştii care vin să-l viziteze au ocazia să descopere tainele peisajului montan odată cu peisajul sufletesc al oamenilor de la munte. Vă aşteptăm să ne vizitaţi in Neamţ, să urcaţi pe munte, să intraţi în mânăstiri şi muzee şi să cunoaşteţi frumuseţea acestui ţinut.